Strazi fara apa si canal

Potrivit Contractului de Concesiune semnat de Municipalitate si Apa Nova in anul 2000, compania cu capital francez avea obligatia ca pana in 2010 sa puna retele de apa si canal pe toate strazile pavate existente la momentul concesiunii.

Deoarece Primaria Capitalei nu a inclus in contractul de concesiune lista cu aceste strazi, din 2000 pana in 2009 cele doua parti s-au certat pe ce strazi sa puna apa si canal.

Potrivit primei liste, Apa Nova trebuia sa puna apa pe 520 de strazi cu o lungime de 179 km. Ulterior, Primaria a constatat ca aceasta lista nu este buna si s-a facut o alta conform careia Apa Nova trebuia sa puna apa pe 286 de km de strazi si canal pe 323 km de strazi. Apa Nova a contestat aceasta lista si fiindca disputele au continuat, in 2008 s-a convocat Comisia de Experti care sa medieze conflictul si sa spuna cine are dreptate. In lipsa acestei liste, Apa Nova neavand strazile pe care trebuia sa faca lucrari si termene clare, a putut in mod legitim sa invoce scuze pentru neindeplinirea obligatiilor din contractul de concesiune. Mai mult: intre timp, la presiunea cetatenilor, Primaria Capitalei si Primariile de sector s-au apucat sa faca lucrarile pe care Apa Nova trebuia sa le faca.

Doua strazi de pamant din cartierul Giulesti Sarbi, inainte ca Primaria Capitalei sa traga utilitati si sa le asfalteze.

Agentia de Reglementare a Nivelelor de Servicii Apa Canal a Municipiului Bucuresti (ARBAC), organismul independent care monitoriza respectarea contractului de concesiune, a sesizat ritmul lent in care Apa Nova facea lucrarile.

Potrivit unui raport ARBAC pe anul 2007-2008, in primii 7 ani din contractul de concesiune - din 2000 pana in 2008 - Apa Nova a realizat 40,3 km dintr-un total de 179 km de retele de apa stabilite pe lista din 2002,reprezentand doar 22,5 % din obligatia pe care o avea.

"Raportul anual si corespondenta pe marginea nivelului de servicii, rezulta ca realizarea Apa Nova Bucuresti in anul 7 de concesiune a 8,964 km este mult sub ritmul necesar, pentru primii 7 ani realizand doar 40,304 km retea apa reprezentand 14,0% din sarcina ANB. Avand in vedere ca s-a scurs 70% din timpul necesar realizarii acestui nivel de servicii, constatam ca doar 14,0% din sarcina a fost realizata de ANB. Primariile de sector au realizat la finele anului 5 de concesiune un procent de 14,3% din obligatia ANB. Raportul ANB nu reflecta clar investitiile facute de Primariile de sector in extinderile de retele. Conform anchetei realizate in anul 2005 si datelor comunicate de ANB aprobate de catre ARBAC prin Decizia nr. 20/ 2006, 286 km de strazi trebuie echipate cu retea de apa pana in anul 10 de Concesiune. In raport cu aceasta sarcina, putem constata un ritm foarte scazut de realizare a acestui nivel de servicii in primii ani de concesiune, inclusiv in anul 7 ", se arata in raportul ARBAC.

Conflictul cu lista de strazi este rezolvat in 2009, cand comisia de experti a stabilit lista cu investitiile pe care trebuie sa le faca Apa Nova.

Comisia a decis ca Apa Nova trebuie sa puna apa pe 246 km de strazi si canal pe 210 km strazi pana in 2025, dintre care pana la finele anului 2010, 110 km pentru reteaua de apa potabila si 91 km pentru canalizare.

"Pana la finele anului 2010, obligatia consta in dotarea zonei definite cu conducte care sa corespunda lungimii respective a strazilor, 110 km pentru apa potabila, respectiv 91 km pentru canalizare, care erau pavate la finele anului 2007. Dupa anul 2010, obligatia ANB este egala cu numarul de km cu care este redusa anual excluderea admisibila ca urmare a pavarii de catre municipalitate a strazilor care nu erau pavate la momentul licitatiei pentru concesiune. Reducerea excluderii admisibile este egala cu numarul de km pe care municipalitatea i-a pavat in zonele lipsite anterior cu trei ani. De exemplu, in anul 2011, obligatia ar consta in instalarea de conducte pe strazi, pentru acelasi numar de km pavati in 2008", se arata in Raportul Comisiei de Experti, din iarna 2009.

De asemenea, s-a decis ca Apa Nova sa nu puna utilitati pe strazile de pamant din Bucuresti, zece cartiere mari: Aparatorii Patriei, Andronache, Olimpia, Vatra Noua, Progresului, Giulesti Sarbi, Straulesti, Chitila Triaj si Ion Creanga. Astfel, Primaria Capitalei a pus apa si canal pe 213 strazi, facand investitii de 338 milioane lei. O parte dintre aceste strazi intra insa in lista de strazi pe care Apa Nova trebuia sa le faca pana in 2025.

HotNews.ro a comparat lista cu strazi pe care trebuia sa puna Apa Nova utilitati pana la sfarsitul anului 2010 cu lista de lucrari realizate de primariile de sector si a rezultat ca din lista de 168 de strazi pe care ANB trebuia sa puna apa, Primaria Capitalei si primariile de sector au facut lucrarile, in locul Apei Nova, pe 38 de strazi. Din cele 225 pe care ANB trebuia sa puna canal, primariile de sector si Primaria Capitalei au facut lucrari pe 39 de strazi.

Tot in 2009, la propunerea Primariei Capitalei, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a desfiintat Agentia de Reglementare a Nivelelor de Servicii Apa Canal a Municipiului Bucuresti (ARBAC) si Agentia Municipala pentru Eficientizare si Reglementare in domeniul Energiei Bucuresti (AMEREB), iar in locul celor doua organisme, municipalitatea a infiintat Autoritatea Municipala de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP). Desfiintarea si infiintarea s-a facut prin HCGMB nr.339/2009. Membrii consiliului executiv ai AMRSP sunt numiti de primarul general.

Cu un numar de km de strazi fara utilitati mai mic si cu ajutor din partea primariilor care au realizat o parte dintre lucrari, Apa Nova a reusit sa termine pana la sfarsitul anului 2010 numarul de strazi stabilite ca obligatorii pana la aceasta data, potrivit unui Raport ARBAC. Pentru lucrarile efectuate de primariile de sector si Primaria Capitalei in aria contractului de concesiune, Apa Nova trebuie sa faca lucrari suplimentare de 6,7 milioane de euro, potrivit aceluiasi raport ARBAC.

Potrivit contractului de concesiune, in cazul in care Apa Nova nu isi indeplinea obligatiile de extindere a retelelor pana la sfarsitul anului 2010, amenzile stipulate sunt de pana la 5 milioane de euro/pe an. Investitiile facute de autoritatile publice si diminuarea listei cu strazi au ajutat societatea franceza sa isi indeplineasca obligatiile prevazute in contract si deci sa nu mai primeasca amenzi de 5 milioane euro/an.

Adrian Cristea, director AMRSP (fost ARBAC) spune ca Apa Nova si-a indeplinit obligatiile. "Raportul Comisiei de Experti din ianuarie 2009, anexa la actul aditional 6 la contractul de concesiune, stabileste lista strazilor de acoperit cu retele de apa si canalizare aflate in obligatia concesionarului Apa Nova Bucuresti. Lungimea strazilor de acoperit cu retele de apa potabila pana in 2025 este de 246, 1 km, din care 110,3 km de acoperit pana la sfarsitul anului 2010. Lungimea strazilor de acoperit cu retele de canalizare pana in 2025 este de 210,1 km, din care 91,3 km de acoperit pana la sfarsitul anului 2010. Validarea respectarii acestor indicatori de performanta a fost data prin decizia AMRSP nr. 9/07.09.2011. Toate strazile aflate in obligatia ANB de a fi echipate cu retele pana in anul 2010, au fost acoperite inainte de inceperea Programului Bucur", a declarat pentru HotNews.ro Adrian Cristea, director AMRSP.

Ce inseamna programul Bucur

Dupa ce AMRSP a decretat ca Apa Nova si-a indeplinit obligatiile stabilite pana in 2010, lucrarile pe care societatea franceza trebuia sa le faca pana in 2025, in aria contractului de concesiune, au fost transferate in "Programul Bucur". Apa Nova impreuna cu Primaria Capitalei urma sa stabileasca pe ce strazi sa se faca investitiile, in functie de dezvoltarea urbanistica si nevoile orasului, iar Apa Nova se angaja sa investeasca 200 milioane de lei in lucrari. Programul Bucur a fost aprobat prin actul aditional 6 la contractul de concesiune aprobat prin hotararea CGMB 358/2009. Potrivit reprezentantilor municipalitatii, "Programul Bucur" reprezinta un mare avantaj pentru bucuresteni intrucat Apa Nova face in 6 ani lucrarile pe care trebuia sa le faca pana in 2025.

"In cadrul programului de investitii Bucur demarat oficial în septembrie 2011 au fost finalizate în anul I si II, lucrari în toate sectoarele municipiului Bucuresti pe un numar de aproximativ 110 strazi, însumand 30 km retea publica de alimentare cu apa si 42,5 km retea publica de canalizare menajera, 9 statii de pompare ape uzate . În prezent a fost aprobata lista investitiilor propuse a se realiza în cadrul anului III din programul Bucur (2013-2014), acestea însumand un numar de 47 de strazi propuse pentru executia retelelor publice de alimentare cu apa ( aproximativ 31,9 km) si 53 de strazi pentru retea publica de canalizare( aproximativ 32,9 km). Prin Actul Aditional nr. 6 / 03.11.2009 la Contractul de Concesiune încheiat între Primaria Municipiului Bucuresti si SC Apa Nova Bucuresti SA, partile au convenit la implementarea unui program finantat de Concesionar esalonat pe o perioada de 6 (sase) ani, denumit ,,Programul Bucur,,. prin care sa se realizeze într-o masura act mai mare extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare din municipiul Bucuresti. Concesionarul se angajeaza sa finanteze ,,Programul Bucur,, fara vreo compensare tarifara,,. tinand cont de acest aspect nu va putem comunica care este valoarea investitiei pe fiecare din strazile care au fost finalizate", se arata intr-un raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Amenzi date de ARBAC si aprobate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti

In total, in perioada 2002-2007, ARBAC a amendat ANB cu 6,6 milioane de euro, iar prin HCGMB 113-116 Consiliul General soma ANB ca in termen de 30 de zile societatea sa plateasca amenzile, iar in caz contrar aceste amenzi urmau sa fie executate din garantia de buna executie. Aceste amenzi nu au fost incasate nici pana astazi.

2002	Motivul amenzii Apa Nova nu a prezentat ARBAC raportul anual obligatoriu privind calitatea apei potabile.		Amenda (in euro) 100.000
2004	Apa Nova nu a informat ARBAC daca si-a respectat obligatia privind montarea noilor bransamente.		1.500.000
2006	Apa Nova nu a informat ARBAC cat la suta din facturile emise sunt in baza citirii contoarelor individuale.		1.500.000
2007	Apa Nova nu a informat ARBAC cat la suta din facturile emise sunt in baza citirii contoarelor individuale.		3.500.000

Mai mult, in rapoartele ARBAC se arata ca Primaria Capitalei a tergiversat incasarea banilor. "In situatia refuzului ANB de a plati penalitatile, CGMB a adoptat 4 Hotarari (nr. 113, 114, 115 si 116 din 14.06.2007) de notificare a Concesionarul pentru a plati penalitatile, in cadrul procedurii executiei garantiei de executie. Din nefericire, informatia necesara ARBAC pentru parcurgerea tuturor etapelor de executie a garantiei de executie a fost blocata timp de 8 luni de zile, ARBAC primind de la PMB informatia ca ANB nu s-a conformat notificarilor CGMB in luna martie 2008, in loc de luna iulie 2007, si numai dupa ce ARBAC a transmis 7 scrisori la PMB, din care doua avertizari in interes public, la care s-a adaugat o atentionare a Prefecturii catre PMB, de a comunica, in cadrul obligatiilor sale legale, informatiile cerute repetat de catre ARBAC", se arata in Raportul ARBAC pe anul 2007-2008.

In plus, in 2008, Municipalitatea nu a cerut nici Comisiei de Experti sa evalueze situatia amenzilor. "Nu s-a solicitat in mod oficial CE sa evalueze justificarea si/sau intinderea acestor penalitati care sa fie impuse ANB de Municipalitate, astfel cum este procedural stipulat in prevederile clauzei 25 din Contractul de Concesiune. Daca Comisia ar primi o solicitare oficiala in Conformitate cu aceste prevederi, atunci CE ar putea initia o procedura de investigare si furniza o opinie. Deoarece cele de mai sus nu au avut loc, CE considera ca municipalitatea nu este indreptatita sa solicite executarea garantiei de buna executie", se arata in Raportul Comisiei de Experti intocmit in ianuarie 2009.

Prin actul aditional nr. 6 la contractul de concesiunie, inlocuirea retelelor telescopice si a contoarelor comune, cele doua lucruri pentru care s-au dat amenzile, devin "excluderi admisibile", deci nu mai este obligatoriu sa fie inlocuite.

Comisia de experti a fost solicitata sa analizeze aceasta situatie abia in toamna 2009. Potrivit directorului AMRSP (fost ARBAC), Adrian Cristea, Comisia de experti a decis ca aceste amenzi sunt nejustificate.

"Am avut patru hotarari aprobate de Consiliul General al municipiului Bucuresti la initiativa AMRSP/ARBAC, in urma unor decizii din 2002, 2006, 2007, in primii ani ai concesiunii in care am avut mai multe nivele de servicii care trebuiau indeplinite. Hotararile CGMB au reprezentat una dintre etapele obligatorii de parcurs in procedura de penalizare si accesarea garantiei de buna executie. Aceasta procedura de penalizare a concesionarului, conform contractului de concesiune, a fost indeplinita pana la nivelul respectiv. Dupa aceea, conform aceleiasi proceduri, Apa Nova Bucuresti a contestat aceste hotarari si impreuna cu regelementatorul tehnic ARBAC/AMRSP a solicitat comisiei de experti internationali medierea acestei dispute. Comisia de experti prin raportul din septembrie 2009 a aconsiderat aceste penalitati ca fiind nejustificate", a declarat Cristea pentru HotNews.ro.

"La vremea respectiva aveam probleme mari de tot cu reclamatii de la cetateni din cauza retelelor telescopice si contoarele comune. Ulterior toate problemele au fost rezolvate. Se vede din numarul din ce in ce mai mic de reclamatii pe care il primim de la cetateni. Va prezint explicatia expertilor pentru nelegitimitatea continuarii penalizarii Apa Nova: "Comisia de experti considera ca ARBAC a propus o prima penalitate legata de nivelul de servicii A8 deoarece Apa Nova nu a depus un raport de remediere in termen de trei luni (deci aici recunosc ca am avut dreptate) urmare a respingerii de catre ARBAC a rapotului Apei Nova referitor la nivelul de serviciu A8. Apa Nova a sustinut conformitatea, in timp ce ARBAC a dat neconformitatea, diferenta dintre cele doua opinii provenea de la cazurile de retele telescopice si de contoare comune. Faptul ca un raport de remediere asteptat nu a fost depus in perioada de trei luni nu trebuie interpretat ca un refuz semnificativ. Cu toate acestea, toate obligatiile din contractul de concesiune trebuie respectate permanent.

Apa Nova a contestat respingerea nivelului de conformitate data de ARBAC, ceea ce a condus la o serie de rapoarte, decizii si Hotarare de Consiliu General prin care retelele telescopice si contoare comune au devenit excluderi adminsibile (n.r. adica nu mai erau obligatoriu de facut). Evaluarea de serviciu A8 cu retelele telescopice si contoarele comune ca excluderi admisibile a dovedit faptul ca Apa Nova a realizat nivelul de conformitate pentru serviciul A8. ANB a contestat pe drept decizia ARBAC. ARBAC a propus alte penalitati pentru fiecare perioada pentru care se pretinde ca trebuia transmis un raport de remediere. Cu toate acestea, deoarece procedurile aferente deciziilor asupra cazurilor de contoare comune si retele telescopice au durat destul de mult, din 2002 pana la sfarsitul anului 2009, Comisia de experti considera ca mecanismul automat folosit pentru repetarea penalitatilor nu este justificat, cu atat mai mult cu cat nici penalitatea initiala nu a fost acceptata. Comsia de experti considera ca penalitatile propuse pentru Apa Nova nu sunt justificate", a explicat Cristea.

De ce nu s-au incasat penalitatile? "Faptul ca nu am incasat penalitatile, dupa cum stiti, daca accesam garantia de buna executie, banii mergeau tot in sistemul de apa. Intrand tot in sistemul de apa, practic ii ajutam in realizarea nivelului de servicii", mai explica Cristea.

Si Mircea Raicu, consilier general si membru in Comisia de Utilitati a consilierilor generali spune ca nu a mai fost nevoie sa fie incasate amenzile: "Din discutia cu cei de la AMRSP, rezulta ca in contractul de concesiune era prevazuta o procedura pentru aceste amenzi. In clipa in care se constata deficienta, cele doua parti se intalnesc, se intalnesc expertii, constata deficienta respectiva si doar daca nu exista o solutie la problema respectiva se aplica amenzile. Din ce am discutat cu AMRSP acele deficiente au fost remediate pana sa se intalneasca comisia de experti si nu a mai fost nevoie sa se plateasca".

Chiar daca prin actul aditional, retelele telescopice si contoarele comune reprezenta excluderi admisibile, la momentul cand acestea au fost date erau obligatii. Nicio lege nu se aplica retroactiv.

Dupa 2008, Apa Nova nu a mai primit nici o amenda. Reamintim ca in 2009, la propunerea Primariei Capitalei, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a desfiintat Agentia de Reglementare a Nivelelor de Servicii Apa Canal a Municipiului Bucuresti (ARBAC) si Agentia Municipala pentru Eficientizare si Reglementare in domeniul Energiei Bucuresti (AMEREB) si in locul celor doua organisme, municipalitatea a infiintat Autoritatea Municipala de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP). Dupa desfiintarea ARBAC, banii pe amenzi nu au fost incasati, iar pana in prezent Apa Nova nu a mai primit nicio amenda. De notat ca in 2008, Costin Berevoianu, fost director Apa Nova, a devenit consilierul personal pe probleme de apa si canal al primarului Sorin Oprescu. Membrii consiliului executiv ai AMRSP sunt numiti de primarul general.

Profit net Apa Nova (in milioane de lei)

*potrivit datelor de la Ministerul de Finante

2007		85.6
2008		61.3
2009		111.2
2010		69.6
2011		85.6
2012		118.1

Analiza crestere tarif

Adrian Cristea, directorul AMRSP, spune ca majorarea de pret s-a facut pentru lucrarile la colectorul principal de canalizare - caseta de sub Dambovita - si ca incepand de anul viitor tarifele ar urma sa scada.

"Cea mai mare ajustare tarifara a fost facuta dupa preluare casetei de sub Dambovita si a statiei de epurare Glina, faza I. Oriunde in lume, in momentul in care epurezi apa, tariful creste. In scopul finantarii cheltuielilor aferente preluarii colectorului principal de ape uzate - caseta- si a investitiilor realizate (lucrarile de curatare a casetei) ANRSC a avizat ajustarea tarifara in 29.07.2011. Dar aceasta majorare extraordinara se aplica in trei etape. In etapa 1 am o crestere cu 0,254 lei/mc de la 01.08.2011 pana la 31.12.2014. Deci pe 31.12.2004 va avea loc o scadere a tarifului. Am etapa 2 cu o crestere de 0,846 lei/mc de la 1.1.2012 pana la 31.12.2014. Deci voi avea o scadere cu aceasta suma dupa 31.12.2014. Si am etapa a treia cu o crestere de 0,160 lei/mc de la 1.01.2012 pana in 2025. Deci va ramane doar 25 % din cresterea respectiva", explica Adrian Cristea, directorul AMRSP.

O alta crestere de tarif este cauzata de inlocuirea bransamentelor de plumb: "La recomandarea Comisie de experti, Apa Nova s-a angajat sa inlocuiasca si bransamentele de plumb pentru care a obtinut o ajustare de tarif in conformitate cu Avizul ANRSC din 14.03.2011. Ajustarea va fi aplicata in doua etape. Etapa 1, din 15.03.2011 pana la 31.12.2013. De la intai ianuarie o sa am o alta scadere a tarifului. Etapa 2 de la 1.01.2014. 16.11.2025 va fi o crestere a tarifului. Termenul de finalizare a inlocuirii bransamentelor de plumb a fost 2013. Prin actul zece la contractul de concesiune acest termen a fost prelungit cu un an. Concesionarul s-a confruntat cu intarzieri in eliberarea avizelor precum si cu intreruperi temporare a lucrarilor din cauza traficului intens. In prezent, din cele 32.000 de bransamente de plumb identificate au fost inlocuite 24.172. Totalul investitiei reprezinta circa 14 milioane de euro", mai spune directorul AMRSP.

"Majorarile care s-au inregistrat la apa sunt cele prevazute in contract. Ele vin din inflatie si majorarea de TVA. Principala majorare este din cauza ca, fata de contractul initial, Apa Nova a trebuit sa ia in administrare si statia de epurare de la Glina si canalul colector de sub albia raului Dambovita care are o lungime de 11 km. Pentru toata aceasta componenta noi am contractat cu UE niste fonduri nerambursabile pentru care trebuia de asemenea sa vina si partea romana. Principala creste de tarif a venit din acest lucru, dar dupa terminarea lucrarilor vom scapa de aceasta componenta si vom reveni la un pret mai mic", explica si Mircea Raicu, consilier general si membru in Comisia de Utilitati a consilierilor generali.

Ce spun partile implicate:

Adrian Cristea, director AMRSP: "La ora actuala contractul de concesiune functioneaza bine si este un exemplu pentru restul serviciilor publice. Mi-as dori ca cetatean sa am posibilitatea ca in toate serviciile publice sa am o crestere a tarifului cand se realizeaza investitii, dar tariful sa scada dupa si sa am si raspuns rapid la interventii. Este adevarat ca aceasta crestere a pretului la apa nu este invizibila, dar este benefica pentru mediu. Dar cetatenii trebuie sa inteleaga ca avem unul dintre cele mai mici tarife la apa din UE".

Apa Nova: Pana la aceasta ora inca nu ni s-a furnizat un punct de vedere.

Mircea Raicu, consilier general si membru in Comisia de Utilitati a consilierilor generali: "Cred ca Primaria trebuie sa fie foarte atenta in derularea contractului si sa verifice ca concesionarul sa isi indeplineasca absolut toate obligatiile. Bineinteles ca orice concesionar are tendinta sa faca un efort minim in administrarea contractului, dar responsabilitatea este a Primariei. Este greu de spus daca Apa Nova si-a indeplinit obligatiile, expertii trebuie sa anlizeze contractul. Dar, daca este sa comparam cu celelalte servii publice din Bucuresti, ma refer la caldura si transport, apa este unul dintre serviciile care functioneaza cel mai bine si care solicita resursele cele mai putine din partea municipalitatii. Asta nu inseamna ca nu mai este loc de mai bine".